Povestea Bunica Maria

Ne e dor de copilărie! Ne e dor de verile când ne jucam sub cerul senin și soarele arzător și de iernile geroase când mergeam la săniuș și făceam oameni de zăpadă. Ne e dor de focul care duduia în sobă și de mirosul bucatelor preparate de bunica, pe plită sau în cuptor.

Eu, de la bunica mea, mai am atât: amintirile și o carte de bucate, cu paginile îngălbenite de timp pe care am găsit-o în podul casei ei. Cu ajutorul unei echipe de bucătari pricepuți am readus la viață rețetele scrise cu atenție de mână, alături de micile “secrete” pe care doar ea le știa.

Într-o zi, rasfoind cartea, m-am gândit să îi aduc la viață rețetele preferate, asa amintirea copilăriei de ieri, va deveni realitatea zilei de astăzi. Pentru mine, este și visul zilei de mâine, când tot mai mulți dintre voi vor gusta din mâncarea bună de odinioară.

Vă invit să fiți parte din această călătorie și veți putea gusta din amintirea copilăriei cu ajutorul Bunicii Maria.

bunica maria ploiesti